"Ajunge o singură "repetare" pentru a demonstra că timpul este o înşelăciune." Asta e ideea principala in una dintre povestirile lui Borges intitulată Minunea tainica.

Inception-ul lui Christopher Nolan e si el inspirat din povestirea lui Borges. L-am vazut pe etape, pe bucati, ca si visele personajelor, dar ceva le-a legat. Filmul merita vazut. Ca e deja pe locul 4 pe IMDB, asta e dicutabil. Ca inaintea lui sunt decat The Shawshank Redemption, Nasul sau The Godfather: Part II, iar, nu discut. Interesant e ca filmul e interesant. Si dupa ce l-am terminat, am constat ca sfarsitul este unul interpretabil, asa ca am facut un mic research prin internet. Sa vad ce zic si altii. Comentarii interesante si multe pe Cinemarx. Evident, celebrele controverse. E prost, e fortat, e genial, e Nolan, e Matrix. Mai departe.

Un domn, parca vedeta de pe la tv, scrie despre Eminescu, Novalis, Vis, folosind cuvinte grele gen genialoid, scuzati cacofonia (mai bine cititi asta apropó de cacofonie Simfonia dode-caca-fonica) dar aproape nimic despre film. E bun sau nu e?

Cel mai bun articol l-am gasit aici. Complex si documentat.

Dar repet, filmul e de vazut. Ca Leonardo a citit interpretarea viselor a lui Freud ca sa intre mai bine in rol, asta chiar ca ma da gata. Dar asa scrie lumea pe bloguri. Putea foarte bine sa il citeasca si pe Jung. Mie imi place DiCaprio. Si nu numai aici. De cand il batea Robert De Niro in postura de tata vitreg, pana la Gangs of New York (am exclus Titanicul). In Inception mi s-au parut magistrale scenele de imponderabilitate, (mereu) Marion Cotillard, Hans Zimmer, Édith Piaf si slow-motion-ul.

Ca in final titirezul se invarte sau cade, iar nu mai stau sa discut, dar promit ca o sa ma mai uit inca o data la film.

Razvan Bălașa